07/06/2026
Triunghiul Bermudelor s-a mutat la Tazlău și, după ultimele zile, sunt convinsă că și-a făcut domiciliul aici.
Vremea asta de început de toamnă îmi amintește teribil de Anglia: țară frumoasă, peisaje de poveste, dar cerul parcă are personalitate multiplă. Azi a fost un adevărat carusel meteorologic. Cinci minute soare, zece minute nori, apoi o rafală de vânt, o ploaie scurtă, iar un petic de cer albastru și tot așa, de parcă cineva schimba anotimpurile cu telecomanda.
Am pornit în grabă să aducem apa de la pădure, cu ochii pe nori și cu speranța că ne încadrăm. Ca prin minune, am reușit să punem ultimul pas în ogradă și exact atunci s-au deschis robinetele cerului. Nici aplicațiile meteo nu mai înțeleg ce se întâmplă aici. Cred că semnalul lor dispare în Triunghiul Bermudelor de la Tazlău.
Între timp, gospodăria funcționează după propriile legi ale naturii. Câinii urlau ca lupii, probabil avertizând despre apropierea unei noi furtuni sau poate doar comentând prognoza. Limacșii organizaseră un bufet suedez printre căpșuni, iar melcii se ocupau liniștiți de cultura de ceapă, ca niște inspectori culinari fără salariu. Din grădină dispar fructe, legume și răsaduri cu aceeași viteză cu care dispar navele și avioanele în celebrul triunghi.
Mai grav este că nu doar recolta se evaporă misterios. În același fenomen paranormal a dispărut și orice urmă de motivație. Undeva între a treia ploaie, al patrulea nor și al cincilea atac al limacșilor, s-a pierdut și dorința mea de a mă ridica din pat. Dacă o găsește cineva plutind prin zonă, alături de soare, să mi-o trimită înapoi.
Până atunci, urmăresc cu interes acest experiment climatic local, unde poți trăi primăvara, vara, toamna și începutul Apocalipsei în mai puțin de o oră.
