06/10/2020
" Câinii nu mor niciodată. Nu știu cum. Îmbătrânesc, obosesc, se îmbolnăvesc și au dureri până în măduva oaselor. Normal că nu mor. Dacă ar muri nu ar mai fi vrut să meargă la plimbare chiar și după ce oasele lor spun: "Nu, nu e o idee bună... hai să nu mergem la plimbare". Nu, câinii mereu vor să se plimbe, chiar dacă în următoarea clipă se prăbușesc. Câinii asta fac, se plimbă.
Și nu e pentru că nu le place compania ta. Dimpotrivă, o plimbare cu tine e tot ce există pe lume. Liderul haitei și simfonia cacofonică de mirosuri care este lumea asta. O pisică speriată, urina altor câini, oase de pui în descompunere (exaltare!) și tu. Asta face lumea lor perfectă și într-o lume perfectă moartea nu are loc.
În schimb, câinii devin foarte somnoroși. Vezi, asta e chestia. Nu te învață asta la școală. Înveți despre atâtea lucruri, dar uită să-ți spună despre asta. Câinii nu mor. Și e păcat pentru că au atât de mult de oferit, iar oamenii vorbesc așa de mult.
Când crezi că a murit, câinele tău de fapt a adormit în inima ta. Și apropo, dă din coadă ca un nebun. Probabil de asta te doare pieptul așa tare și îți dau lacrimile. Cine n-ar plânge dacă ar avea un câine care dă din coadă în piept? Dar ei dau din coadă doar când se trezesc, atunci îți mulțumesc pentru un loc cald unde pot dormi mereu, aproape de inima ta, locul cel mai bun.
La început dau din coadă mai des, iar cu timpul dorm din ce în ce mai mult pentru că e obositor să fii un câine bun toată viața. Și doar știi că a fost un câine bun. Știe și el, doar i-ai spus-o mereu. Dar îmbătrânește, se îmbolnăvește, oasele îl dor, nu mai vrea să iasă în ploaie dimineața să-și facă nevoile, deși o face. Pentru că e un câine bun. Trebuie să înțelegi de ce, după ce și-a făcut culcuș în inima ta, dorm mai des și mai mult.
Dar nu te lăsa păcălit. Nu a murit. Nu există chestia asta. Doarme în inima ta, se mai trezește uneori, de multe ori când nu te aștepți. Așa este el.."
