31/10/2026
Am avut recent o sesiune foto cu Teo care a împlinit 10 ani si a cărei sesiuni m-a facut să mă opresc puțin si să privesc in spate.
Mi-am dat seama cât de mult poate schimba timpul un om care nu încetează să învețe, să viseze și să muncească pentru ceea ce își dorește.
La început, fotografia a fost fascinație. Apoi a devenit curiozitate, experiment, provocare. Am încercat, am greșit, am căutat inspirație, am studiat, am testat lumini, tehnici și stiluri. Am admirat fotografi care mă inspirau și am încercat să înțeleg ce anume mă face pe mine să văd o imagine într-un anumit fel.
Am visat la lucruri pe care atunci nu știam exact cm le voi construi. Și am muncit zi după zi, fotografie după fotografie, pentru a mă apropia de ele.
Astăzi sunt aici. Nu pentru că am știut de la început drumul, ci pentru că am avut răbdarea să-l descopăr.
Iar una dintre cele mai frumoase surprize ale acestei călătorii este că am regăsit, peste ani, oameni pe care îi fotografiam la început. Copii care au crescut, familii care s-au schimbat și povești care au continuat.
Fotografia mi-a oferit mult mai mult decât o profesie. Mi-a oferit perspectiva de a vedea timpul, de a-l înțelege și de a păstra câte puțin din el.
Dacă mă uit în urmă, nu văd doar cât am evoluat. Văd câte lucruri frumoase au fost posibile pentru că, la un moment dat, am avut curajul să încep.
Și încă sunt la începutul multor povești. 🤍
