Aventura Turistica

01/09/2026

Ediţia de toamnă 2026 a programului social „Litoralul pentru Toţi” debutează marţi şi se derulează până în data de 30 septembrie 2026, cu tarife care pornesc de la 39 lei/persoană/noapte. Lansat de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc în anul 2001, programul ajunge acum la cea de-a 49-a ediţie. După mai bine de două decenii, obiectivul a rămas neschimbat: vacanţe pe litoral la tarife reduse pentru turişti şi prelungirea sezonului estival, printr-un program iniţiat şi coordonat de FPTR şi susţinut prin participarea operatorilor economici de pe litoral, menţionează într-un comunicat al federaţiei. Circa 67 de unităţi de cazare din 10 staţiuni şi zone turistice sunt înscrise în acest program, iar o noutate a acestei ediţii este schimbarea listei de participanţi, în contextul în care 24 dintre unităţile înscrise acum nu au participat la ediţia din primăvară. „Ediţia din această toamnă are loc în "Anul Calităţii în Turism", iniţiativă lansată de FPTR pentru anul 2026 şi preluată de operatorii economici. Mesajul FPTR este simplu: un tarif mai mic în extrasezon trebuie să vină împreună cu servicii corecte”, se subliniază în comunicat.
Cel mai mic tarif comunicat până în prezent este de 39 lei/persoană/noapte, în Eforie Nord. Tarifele, serviciile incluse şi perioadele de participare sunt stabilite de fiecare unitate de cazare - unele oferte sunt pentru cazare simplă, altele includ mic dejun sau servicii All Inclusive. Astfel, tarifele pornesc de la: 39 de lei în Eforie Nord; 58 de lei în Neptun-Olimp; 60 de lei în Costineşti; 65 lei în Mamaia Nord şi Eforie Sud; 69 lei în Mamaia; 74 lei în Jupiter; 77 lei în Saturn; 80 de lei în Vama Veche; 108 lei în Mangalia.

Ediţia de toamnă 2026 a programului social „Litoralul pentru Toţi” debutează marţi şi se derulează până în data de 30 septembrie 2026, cu tarife care pornesc de la 39 lei/persoană/noapte.

31/08/2026

Vacanță de vis la Blue Kokilia

29/08/2026

Delicatese în farfurie la Pensiunea Podul Turcului

29/08/2026

"Refugiul Zănoaga din Munții Retezat a fost restaurat după aproape două săptămâni de lucru. 16 tone de materiale au fost transportate cu elicopterul în zona greu accesibilă, aflată la aproape 2.000 de metri altitudine, pe malul lacului Zănoaga.
În luna august, Refugiul Zănoaga din Parcul Național Retezat s-a aflat în șantier. Adăpostul de pe malul lacului Zănoaga, aflat la aproape 2.000 de metri altitudine, a fost modernizat în urma unei acțiuni coordonate de Serviciul de Voluntariat Montan, cu sprijinul Administrației Parcului Național Retezat și al altor parteneri.
'𝑂 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑒 𝑐𝑢 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑖̂𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑔𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑚𝑢𝑛𝑡𝑒: 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒, 𝑝𝑟𝑒𝑔𝑎̆𝑡𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑜 𝑙𝑜𝑔𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒𝑙𝑜𝑐 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑧𝑜𝑛𝑎̆ 𝑔𝑟𝑒𝑢 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎̆. 𝐴𝑝𝑟𝑜𝑥𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑣 16 𝑡𝑜𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛𝑢𝑙 𝐼𝑛𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐺𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝐴𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑖𝑒 (𝐼𝐺𝐴𝑣), 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑚𝑖𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑎𝑒𝑟𝑖𝑎𝑛𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎̆𝑠̦𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑧𝑖𝑙𝑒, 𝑐𝑢 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑖𝑝𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑒 𝑑𝑒 𝑠̦𝑎𝑠𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒. 𝐼̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝐴𝑑𝑚𝑖𝑛𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑃𝑎𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑅𝑒𝑡𝑒𝑧𝑎𝑡 𝑠-𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑔𝑎̆𝑡𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎̆𝑠̦𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑒. 𝑈𝑙𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟, 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑝𝑎 𝑆𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑉𝑜𝑙𝑢𝑛𝑡𝑎𝑟𝑖𝑎𝑡 𝑀𝑜𝑛𝑡𝑎𝑛 𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̆ 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑣 3 𝑡𝑜𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒, 𝑟𝑖𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑟𝑒𝑓𝑢𝑔𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛𝑢𝑙 𝐷𝑢𝑛𝑐𝑎 𝐸𝑥𝑝𝑒𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖. 𝐴𝑢 𝑢𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑜𝑝𝑡 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢', a informat Administrația Parcului Național Retezat."

Refugiul Zănoaga din Munții Retezat a fost modernizat. Locul are și o istorie aparte: în vara anului 1882, arhiducele Rudolf, moștenitorul Imperiului Austro-Ungar, și-a stabilit tabăra pe malul lacului glaciar.

23/08/2026

"De la Putna până la Dunăre, Via Transilvanica străbate 1.600 de kilometri și aproape 400 de comunități aflate, multe dintre ele, în pericol de dispariție, insuflând viață printr-un turism făcut în tihnă, la pas. Alin Ușeriu, co-fondatorul proiectului, explică pentru „Weekend Adevărul“ de ce cheia acestei renașteri nu stă în reinventarea satului românesc, ci în respectul față de ceea ce era deja valoros acolo.
Via Transilvanica, traseul care străbate România de la Putna până la Dunăre pe o distanță de 1.600 de kilometri, este un alt exemplu de proiect de renaștere a satului românesc. În centrul acestuia este turismul făcut în tihnă, la pas sau pe două roți, prin cele mai pitorești peisaje naturale și culturale ale țării. Străbate 10 județe, împărțite în 8 regiuni cultural-istorice și 400 de comunități cărora le-a dat o nouă viață, unele fiind în pericol de extincție.
Filosofia „Drumului care unește“, cm mai este numită Via Transilvanica, este enunțată astfel de asociația Tășuleasa Social: „Un proiect social, prin care comunități întregi care se aflau pe cale de dispariție primesc un nou sens și o posibilitate de dezvoltare economică printr-un tip de turism făcut în tihnă, în care actorul principal, drumețul, nu are nevoie de lux, se mulțumește cu lucruri de bază și știe să aprecieze valoarea produselor locale, are respect pentru programul de lucru al oamenilor din comunități, este curios și binevoitor“. Sufletul asociației sunt cei doi frați Ușeriu, Tibi și Alin. Primul își folosește notorietatea de ultramaratonist la Polul Nord, cu o viață desprinsă parcă dintr-un film de Hollywood, pentru a promova proiectul. Banii strânși din vânzarea cărții lui Tibi Ușeriu, „27 de pași“, au stat la temelia acestui proiect la început, când era cea mai mare nevoie. Al doilea frate Ușeriu, Alin, co-fondatorul și președintele asociației, este omul cu visul și cu planul. După modelul Camino de Santiago, din Bordeaux până la Porto, el a imaginat un proiect care să se bată cu drumurile de lungă distanță celebre la nivel mondial."

21/08/2026

Pachet premium la Corâta 1

20/08/2026

𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐯𝐨𝐫 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐯𝐚𝐦𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐯𝐨𝐫 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐚 𝐚𝐦𝐞𝐧𝐳𝐢 𝐮𝐫𝐢𝐚𝐬̦𝐞
O propunere legislativă depusă la Parlament prevede delimitarea şi supravegherea zonelor de îmbăiere de pe litoralul Mării Negre şi de pe apele interioare, precum ştranduri, lacuri şi râuri.
Proiectul de lege, depus la Senat, ca primă Cameră sesizată, reglementează delimitarea şi supravegherea zonelor de îmbăiere, semnalizarea condiţiilor de îmbăiere, obligaţiile administratorilor şi ale persoanelor care utilizează aceste zone, precum şi răspunderea contravenţională pentru încălcarea regulilor.
Scopul declarat este protejarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor şi asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţii de salvare acvatică, scrie Agerpres.
Normele propuse s-ar aplica plajelor, ştrandurilor, parcurilor acvatice, porturilor de agrement nautic şi celorlalte locuri organizate pentru îmbăiere, situate pe litoralul Mării Negre sau pe ape interioare naturale ori amenajate. (...)
𝗔𝗺𝗲𝗻𝘇𝗶 𝗱𝗲 𝗽𝗮̂𝗻𝗮̆ 𝗹𝗮 𝟯𝟬.𝟬𝟬𝟬 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶
Încălcarea dispoziţiilor ar putea fi sancţionată, în funcţie de gravitatea faptei, cu avertisment sau cu amenzi cuprinse între 500 şi 30.000 de lei. Constatarea contravenţiilor ar urma să fie făcută de poliţiştii din cadrul Poliţiei Române, jandarmi, poliţişti locali, persoane împuternicite de primar şi personalul cu atribuţii de control al autorităţii publice centrale pentru turism, în funcţie de competenţele fiecăruia.
"În fiecare sezon estival, pe litoralul Mării Negre şi pe apele interioare ale ţării, un număr de persoane îşi pierd viaţa prin înec. O parte dintre aceste evenimente se produc in locuri amenajate pentru îmbăiere, în împrejurări în care riscul fusese semnalat: steagul care interzice intrarea în apă era arborat, iar persoana a intrat totuşi în apă. O altă parte, probabil mai însemnată, se produc acolo unde nu supraveghează nimeni şi unde nu se semnalizează nimic. Reglementarea în vigoare tratează prima situaţie ca pe o contravenţie, iar pe a doua nu o tratează deloc", argumentează în expunerea de motive deputatul USR Ştefan Tanasă, iniţiator.

Se schimbă regulile pe litoral. Românii care nu vor respecta indicațiile salvamarilor vor risca amenzi uriașe

18/08/2026

"Drumul coloniștilor germani spre Banatul Montan a însemnat săptămâni de călătorie pe Dunăre și apoi prin munți, spre sate ridicate aproape de la zero. Comunitățile locale au păstrat amintirea acestor începuturi, a greutăților întâmpinate și a felului în care unii dintre noii veniți au fost găzduiți peste iarnă de români. (...)
Satele de munte au păstrat amintirea începutului marilor transformări ale Banatului din secolele XVIII-XIX: colonizarea organizată de Imperiul Habsburgic, care a adus aici, alături de alte populații, mii de coloniști germani cunoscuți sub numele de germani montani dar și coloniști cehi, numiți în mod tradițional „pemi”. (...)
La începutul secolului al XVIII-lea, înainte de sosirea primilor coloniști, Banatul ajunsese un ținut slab populat, după aproape două secole de stăpânire otomană și războaie. Numeroase așezări erau părăsite, iar mlaștinile, epidemiile, inundațiile și nesiguranța făceau viața dificilă. Din cele peste 550 de comune consemnate în regiune înaintea marilor colonizări, mai mult de jumătate erau părăsite. (...)
Schimbarea a început în 1716, când Timișoara a fost cucerită de armata imperială condusă de prințul Eugeniu de Savoia, iar Banatul a intrat sub stăpânirea Habsburgilor. Un rol important în reorganizarea provinciei l-a avut contele Claude Florimond de Mercy, devenit guvernator al Banatului. Sub administrația sa au fost încurajate repopularea ținutului, întemeierea de noi așezări, dezvoltarea agriculturii și valorificarea resurselor miniere. (...)
Curtea de la Viena a început să aducă în regiune coloniști și muncitori specializați din diferite părți ale Europei Centrale, proces care avea să transforme profund Banatul în secolul al XVIII-lea.
În Banatul Montan, colonizarea a avut însă un caracter aparte. Regiunea era greu accesibilă, slab populată și acoperită în mare parte de păduri întinse, care ofereau adesea refugiu cetelor de lotri.
Munții ascundeau însă importante resurse de fier, cupru și cărbune, iar pădurile ofereau din abundență lemnul necesar exploatărilor miniere și metalurgiei. Curtea de la Viena a văzut în aceste bogății o resursă strategică și a început să aducă aici mineri, metalurgiști, meșteșugari și alți muncitori specializați din diferite regiuni ale Europei Centrale."

Satele din Banatul Montan păstrează amintirile tulburătoare ale primelor valuri de coloniști germani, ale drumului lor spre o nouă patrie și ale întâlnirii cu românii care i-au primit și i-au ajutat să se adapteze vieții din munți.

17/08/2026

"Râușor, o mică stațiune montană din Hunedoara și o importantă poartă de acces dezvoltată la limita Parcului Național Retezat, începe să se schimbe odată cu investițiile private realizate aici în ultimii ani și cu lucrările de infrastructură începute recent.
Zona turistică Râușor s-a dezvoltat pe locul unei foste colonii muncitorești, apărute în anii ’70 în timpul lucrărilor la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare–Retezat. În acea perioadă a fost amenajat și drumul care leagă satele comunei Râu de Mori de actuala stațiune. Șoseaua trece pe la poalele Cetății medievale Colț și ale Mănăstirii Colț, ambele ridicate în secolul al XIV-lea, apoi urmează traseul sinuos al Văii Râușorului spre interiorul masivului. (...)
În toamna anului 2024 a fost amenajat primul telescaun din Râușor, o instalație care pornește de la baza pârtiei de schi și urcă până la cota 1.560 de metri. La stația de sus a telescaunului a fost amenajată o terasă, de unde turiștii pot admira Vârful Retezat. (...)
Dacă inițial telescaunul funcționa iarna, pentru a-i duce pe turiști deasupra pârtiilor de schi, unele dintre acestea amenajate și extinse în ultimii ani, acum instalația este folosită și în timpul verii. Un bilet dus-întors costă 25 de lei, iar mulți dintre turiști urcă doar pentru plimbarea cu telescaunul și pentru priveliștea de la capătul instalației, unde se pot simți mai aproape de vârful emblematic al Retezatului."

Râușor, singura stațiune din Parcul Național Retezat, începe să se schimbe după decenii de dezvoltare modestă. Telescaunul, noile investiții private și modernizarea infrastructurii îi aduc pe turiști tot mai aproape de crestele spectaculoase ale masivului.