07/10/2026
BUCURESTI 2030
Cum ar arata Bucurestiul daca ar fi restaurat.
Primăria Capitalei a anunțat în 2026 că intenționează să obțină fonduri pentru consolidarea, restaurarea și modernizarea a 10 clădiri de patrimoniu. Este un început, dar problema Bucureștiului este mult mai mare: nu avem nevoie doar de proiecte punctuale și nici doar de amenajări de bulevarde, ci de un plan strategic pentru întregul centru istoric. Turiștii nu vin în București pentru străzi, străzi au și la ei în țară. Arhitectura orașului stă ascunsă de peste 10 ani sub reclame la Betano de zeci de metri pătrați de pânză.
De ce nu un proiect numit „București 2030”, prin care, la aproape 100 de ani de la perioada în care Bucureștiul interbelic își construia imaginea care avea să-l definească, să încercăm să readucem la viață acea identitate? Un program pe termen lung pentru cele trei mari axe ale orașului — Calea Victoriei, Elisabeta și Bulevardul Nicolae Bălcescu/Magheru — care să includă restaurarea fațadelor, inclusiv a clădirilor private, refacerea elementelor arhitecturale și a firmelor istorice acolo unde există documentație, iluminat arhitectural, mobilier urban coerent, spații publice de calitate și punerea în valoare a clădirilor care astăzi sunt degradate și uitate.
Primăria ar putea crea un adevărat „Fond București 2030”, prin care să ofere finanțare, facilități și sprijin proprietarilor privați pentru restaurare, dar și să folosească instrumentele legale existente pentru clădirile care trebuie întreținute și puse în siguranță. Nu trebuie să cumpere toate clădirile. Trebuie să creeze cadrul prin care întregul front stradal să poată fi restaurat coerent. 10 clădiri nu rezolvă o problemă, ele nici măcar nu sunt în centru, cu excepția a 2-3.. Vom avea o clădire restaurată lângă una care stă să cadă.
Și mai important: restaurarea clădirilor trebuie legată de o strategie turistică. Pentru că turiștii nu vin la București să admire niște bulevarde asfaltate și borduri noi. Vin pentru experiențe. Vin pentru arhitectură, povești, atmosferă, străzi, clădiri, restaurante, cafenele, galerii, hoteluri, evenimente și sentimentul că au pășit într-un oraș cu o identitate proprie.
De fapt, PMB are deja din 2022 un Program Municipal de Restaurare care permite intervenții și finanțare pentru imobile aflate în proprietate privată, inclusiv monumente istorice și clădiri din ansambluri de arhitectură/zone protejate, dar degeaba il ai pe hartie daca nu il dezvolti și pui în aplicare. La care se mai adaugă Blocul Rosenthal, aflat în proprietatea PMB, care ar putea genera venituri care să finanțeze acest proiect din spațiile închiriate, doar că el încă stă nerestaurat la interior.
Bucureștiul are deja una dintre cele mai interesante istorii urbane din Europa de Est. Nu ne lipsește patrimoniul. Ne lipsește un proiect pe termen lung care să lege toate aceste clădiri și locuri într-o singură poveste.
București 2030 ar putea fi exact această viziune: nu doar să reparăm clădiri, ci să reconstruim imaginea și atmosfera unui București care merită din nou să fie descoperit.
Există 5 paşi pe care PMB ar trebui să îi implementeze:
1. Crearea unui program mult mai ambițios, nu doar 10 clădiri care nu rezolvă mare lucru. Crearea unei strategii pe termen mediu și o viziune clară pentru cm se dorește să arate principalele axe. Stabilirea clară a direcției: ce intervenții sunt permise, costul estimat al restaurărilor, valoarea arhitecturală care trebuie păstrată, termenul pentru intervenții. PMB a derulat deja expertize pe aproximativ 200 de imobile centrale, inclusiv Calea Victoriei pentru 124 de clădiri.
2. Primăria nu poate pur și simplu să intre într-o clădire privată și să o restaureze după bunul plac. Dar asta nu înseamnă că proprietarul este liber să lase la infinit o clădire istorică să se degradeze. Pentru proprietarii privați: „restaurezi sau plătești”. Trebuie să existe un cadru prin care restaurările făcute de privați să fie conform normativelor stabilite de PMB și situații în care costurile de restaurare sunt împărțite între privat și primărie în diferite procentaje. Sau primăria finanțează integral partea de restaurare istorică, iar proprietarul suportă modernizările interioare. Programul Municipal de Restaurare există deja și permite finanțarea unor asemenea intervenții pe proprietăți private. Dacă proprietarul refuză, primește obligații și termene, urmate de amenzi și măsuri legale dacă nu se respectă.
Pentru clădirile cu risc pentru pietoni, argumentul este și mai puternic: nu mai vorbim numai de estetică, ci de siguranță publică.
Chiar în 2026, PMB a anunțat un regulament pentru fațade degradate din centrul istoric și zone protejate, pornind tocmai de la această logică.
3.Primăria cumpără clădirile strategice. Cinematograful București, clădire aflată în paragină, este scos acum la vânzare printr-un agent imobiliar. Sunt curios dacă Primăria va achiziționa această clădire extrem de importantă sau o va lăsa să fie luată de rechinii imobiliari, care vor trânti acolo o clădire de birouri din sticlă. Primăria trebuie să aibă o strategie pentru a achiziționa clădiri din care poate atrage venituri pentru bugetul local, precum garajul Ciclop.
PMB a folosit deja mecanismul dreptului de preempțiune în cazul unor clădiri istorice. În 2022, de exemplu, municipalitatea a votat exercitarea dreptului de preempțiune pentru imobilul din Batiștei 14.
Blocul Rosenthal ar putea deveni nu doar o clădire restaurată, ci și un important activ generator de venit pentru PMB. Dacă spațiile celor 8 etaje ar fi exploatate prin închiriere, la o chirie medie de aproximativ 18–20 €/mp/lună, clădirea ar putea genera, într-un scenariu realist, în jur de 1–1,3 milioane de euro anual din chirii.
Acești bani ar putea reprezenta o sursă constantă de venit pentru bugetul municipal și, în timp, ar putea contribui la finanțarea restaurării și punerii în valoare a altor clădiri istorice. Într-o strategie coerentă, astfel de proprietăți ar putea deveni active care produc venituri și care, practic, contribuie la finanțarea restaurării întregii Căii Victoriei.
4. Refacerea fațadelor și readucerea lor la imaginea istorică. Aici trebuie făcut ceva ce Primarul Capitalei a promis în campanie. Fațadele să nu mai aibă reclame de toate culorile și toate măririle, ci să existe un catalog de fonturi și direcții clare prin care reclamele de pe clădire să nu mai afecteze arhitectura. Un alt aspect: readucerea în arhitectura clădirilor a copertinelor de la parter, atât de emblematice pentru imaginea Micului Paris și atât de utile pe perioada verii, în zilele călduroase. Trotuarele de pe Calea Victoriei nu trebuie umplute cu scaune și mese, ci cu copertine pentru a te plimba decent și civilizat, ca în orice altă capitală.
Așadar, punctul 4 ar fi un cadru bine definit de cm trebuie să arate fațadele, elementele arhitecturale, reclamele etc.
5. (RE)Transformarea centrului într-o destinație turistică cu identitate – Micul Paris.
Aici este partea pe care eu cred că Bucureștiul o exploatează prea puțin. Nu este suficient să restaurezi clădirile. Campanii de marketing, așa cm fac și restul capitalelor. Trebuie să creezi o experiență. Asta ar transforma patrimoniul într-o industrie turistică, nu doar într-un proiect de restaurare. Și avem deja dovada că anumite clădiri de pe Calea Victoriei funcționează ca puncte turistice – Palatul Telefoanelor, care este deschis în weekend, mereu este vizitat.
