Studioul De Productie Video-Photo Leahu Tm

11/04/2026

Măicuțele de la Mănăstirea Timișeni au vopsit, în Vinerea Mare, 1.000 de ouă

În Sfânta și Marea Zi de Vineri, când în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfintelor și Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru lisus Hristos, obștea de maici a Mănăstirii Timișeni, departe de forfota orașului și de febra cumpărăturilor, continuă o frumoasă tradiție de vopsire a ouălor, păstrată încă de la întemeierea mănăstirii.

„Folosim doar metode naturale – coji de ceapă roșie și albă – pentru că vopseaua chimică pătrunde prin coajă și nu e sănătoasă”

Maicile împreună cu multe ajutoare, familii apropiate mănăstirii împreună cu copiii lor, au ajutat la pregăirea celor 1000 de ouă, pe care le-au vopsit, după o tradiție străbună care se regăsește în monahismul și satul românesc; ouăle au fost vopsite printr-o metodă naturală, folosindu-se coji de ceapă roșie. După vopsire, ouăle au fost unse cu untură, pentru a li se oferi luciu, apoi au fost așezate în cofraje și depuse pe iarbă în formă de cruce, alături de icoana Răstignirii.

Ouăle roșii, simbol al vieții și al jertfei Fiului lui Dumnezeu, vor fi oferite, în noaptea Sfintei Învieri, ostenitorilor mănăstirii.

Acest obicei reamintește credincioșilor de o frumoasă tradiție din folclorul religios, care relatează că, în Vinerea Mare, Maica Domnului, venind la locul supliciului, pe Golgota, pentru a-și plânge Fiul răstignit, a pus lângă cruce un coș cu ouă; picăturile care au curs din rănile Mântuitorului Iisus Hristos au căzut pe aceste ouă înroșindu-le.

Ouăle roșii reprezintă un simbol al vieții și al jertfei Mântuitorului nostru Iisus Hristos; cele 1000 de ouă vopsite vor fi oferite, în noaptea Sfintei Învieri, ostenitorilor mănăstirii, precum și credincioșilor, care vor participa la Sfânta Litughie pascală.

10/04/2026

06/04/2026

Parcul Justiției, plin de lalele colorate, va deveni, în următoarele zile, din nou cel mai fotografiat loc din Timișoara.

Parcul Justiției devine cel mai colorat loc din Timișoara. Au înflorit deja primele lalele. În zile următoare, florile vor transforma complet peisajul.

10/02/2026

Zăpadă la Giarmata 10 februarie 2026

24/01/2026

Timișoara celebrează 167 de ani de la Unirea Principatelor

În 24 ianuarie 1859 a fost înfăptuită Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Momentul ce a avut loc în urmă cu 167 de ani a fost primul pas important pentru statul național unitar român. Momentul a fost marcat și la Timișoara.

A defilat Detașamentul de Onoare și au rostit discursuri prefectul Cornelia Elena Micicoi, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș Alexandru Iovescu și viceprimarul Paula Romocean.

„Marcăm memoria românilor care au decis să fie împreună și să construiască un viitor comun. Unirea a fost expresia unei dorințe colective, a fost expresia curajului de a depăși diferențe în numele unui ideal mai mare. Această lecție rămâne actual. Unitatea nu se păstrează de la sine, ea se construiește zilnic prin respect reciproc, prin dialog, prin responsabilitate față de comunitate. Aici, la noi, în Banat, într-un spațiu al diversității și conviețuirii, știm că respectul și solidaritatea sunt temelia unei societăți stabile și încrezătoare în viitor”, le-a spus prefectul Cornelia Elena Micicoi celor prezenți în Piața Unirii.

În cadrul aceluiași eveniment, au fost depuse coroane de flori la placa comemorativă de pe clădirea „Café Cuza”, situată la intersecția străzilor Eugeniu de Savoya și Episcop Augustin Pacha. Conform tradiției acestei zile, manifestarea s-a încheiat cu Hora Unirii, dansată de reprezentanții autorităților împreună cu publicul, pe acordurile fanfarei militare.

10/01/2026

Narcisa Maria și Mihai Valentin Leahu la zăpadă, Giarmata 10 ianuarie 2026

09/01/2026

Giarmata 9 ianuarie 2026

09/01/2026

08/01/2026

Sârbii din Banat se pregătesc de sărbătoare

Sârbii din Banat se pregătesc de sărbătoare! Timp de trei zile, vor petrece alături de familie și de cei dragi sărbătoarea Crăciunului, după care vor începe pregătirile pentru Revelion, în 13 ianuarie.

Aceștia se vor aduna la Vicariatul Sârbesc în seara de 6 ianuarie să participe la ritualul din Ajunul Crăciunului. Cei mai mici vor cânta colinde și vor arunca boabe de grâu în foc, pentru ca asupra familiilor lor să se abată belșugul.

Ceremonialul aprinderii badnjak-ului, stejarul, simbolizează sănătatea, puterea şi prosperitatea. Potrivit credinței, cu cât flăcările vor fi mai înalte și cu cât ies mai multe scântei, cu atât anul va fi mai bogat.

În judeţul Timiş, aproximativ 40.000 de credincioşi ortodocşi sărbătoresc pe 7 ianuarie Crăciunul pe rit vechi. În seara de Ajun şi în prima zi de Crăciun se servesc specialităţi tradiţionale la o masă extrem de bogată în jurul căreia se strânge întreaga familie, pentru ca în cea de-a doua zi a Crăciunului să se viziteze rudele, naşii, finii, prietenii.

În prima zi de Crăciun, sârbii pun pe masă celebra friptură ”pecejnica”, în timp ce desertul îl constituie prăjitura tradiţională ”cesnica” în interiorul căreia se găsește un bănuț, iar cel care găsește moneda se spune că va avea noroc tot anul.

08/01/2026

Boboteaza, prăznuită anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății ortodoxe.

În 6 ianuarie, ziua în care credincioșii celebrează una dintre cele mai importante sărbători creștine, de purificare și reînnoire sufletească, preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt protejaţi de rele şi boli.

Există numeroase tradiții și superstiții pentru această zi, printre acestea se numără și recomandarea să nu te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”.

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în cadrul slujbei de Iordan, iar pregătirea acestui moment se face și în 2026 cu multă atenție în fiecare comunitate.

La sate, locul desfășurării slujbei se stabilește împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg, unde există cel puțin o fântână, în apropierea unei ape curgătoare, în gospodăria unui localnic sau în curtea bisericii.

Pentru ceremonie se aduce apa, care se pune în vase mari de lemn, iar în același timp, la râu, se taie o cruce mare de gheață.

În jurul acestei cruci sau al crucii aflate în mod obișnuit în curtea bisericii, se desfășoară întregul ritual religios, la care participă întreaga comunitate.

După slujba de sfințire, apa devine agheasmă, iar fiecare sătean o ia acasă în vasele de lemn sau sticlă cu care a venit.

Pe drumul de întoarcere, credincioșii strigă „Chiraleisa” pentru belșugul holdelor, purificarea aerului și creșterea canepii, și totodată, toarnă câte puțină agheasmă în toate fântânile întâlnite.

Odată ajunși acasă, oamenii folosesc agheasma pentru a sfinți grajdul, animalele, pomii din livadă, casa și încăperile locuinței.

Boboteaza 2026. Ce nu e bine să faci în această zi

Să speli rufe sau haine: se spune că apele sunt sfințite și spălatul în această zi le „spurcă” sau le profanează, aducând ghinion sau chiar boli

Să te speli pe cap: tradiția populară avertizează că cei care o fac pot avea dureri de cap tot anul

Să lași hainele la uscat afară: se crede că sub hainele lăsate pot intra spiritele rele sau „diavolii”

Să dai obiecte sau bani cu împrumut: tradiția spune că astfel atragi pagubă materială în casă

Să porți certuri sau conflicte: se consideră că discuțiile și neînțelegerile în această zi sfântă aduc ghinion

Să lucrezi sau să faci treburile casnice: munca fizică e văzută ca o neglijență față de semnificația religioasă a sărbătorii

Sursa: alba24.ro