Rezistența Urbană

15/05/2026

Complexul Favorit, inima microraionului omonim din cartierul Drumul Taberei, pe vremea când era nou-nouț, în 1966. Proiectare și design moderne, principiile Le Corbusier aplicate, urbanismul liber la apogeu. Alături de Balta Albă - Titan, cel mai bun cartier al postbelicului bucureștean. Anii '70 au marcat debutul constructivismului și abandonarea oricărui concept de locuire confortabilă în favoarea îndesirii blocurilor.

14/05/2026

Din prioritățile administrației Ciprian Ciucu (PNL) la Primăria București: satisfacerea unei familii private prin construirea unei statui inutile, în vremuri când cetățenilor cocoșați de taxe mari li se cere să strângă cureaua și Bucureștiul e într-un haos general. Halucinant.

Ciucu vrea să refacă statuia regelui Ferdinand în Piața Victoriei. N-a avansat niciun cost estimativ. Statuia originală, din anii '30, a dispărut în anii '40, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. E un proiect inutil, necerut de bucureșteni (primarul e "tone deaf"), care au priorități mult mai reale și mai urgente decât fantasmele trecutului. Să sperăm că nu vom arunca bani publici pe așa ceva. Să finanțeze Ciucu din salariul lui investiția și să pună statuia la Palatul Elisabeta.

Înțelege cineva de ce simt nevoia persoanele în funcții publice alese în Republică să facă slujul în fața Margaretei, fiica ultimului rege al României și a lui Radu Duda, soțul ei? Am căutat "Majestatea Sa", cm i se adresează primarul general Ciucu Margaretei, în Constituție, n-am găsit. Duda cică e prinț sau ceva. Pe ce lume trăiesc oamenii ăștia? Titluri princiare/regale în 2026, într-o Republică în criză economică.

Cultul personalității membrilor fostei familii regale, întreținut de politicieni servili și presă dornică de senzațional, e deconectat de la prezent și foarte ceaușist în esență, vomitiv. Terminați cu idolii și metapersoanele, politicieni incompetenți. Margareta și Duda să își vadă de palatele și terenurile lor, au tot ce le trebuie. Sunt cetățeni ca oricare alții ai Republicii România.

Uite aici ceva de care administrația Ciucu și partidele din Consiliul General nu vor să audă, că e nasol: Bucureștiul, cel mai bogat oraș al României, nu a mai construit nicio locuință socială din 2014. Între timp, peste 14.000 de familii așteaptă o casă. În ultimii ani, primăriile de sector au evacuat mai multe familii și le-au demolat locuințele, deseori cu încălcarea legii. Unde e PMB, de ce nu se implică? Pentru cei vulnerabili, depunerea dosarului pentru locuință socială este un demers costisitor, care trebuie repetat în fiecare an și care nu garantează accesul la locuință decentă.

Încă ceva: numai o țoapă putea să așeze ghivecele alea hidoase pe treptele scării de onoare a Ministerului Lucrărilor Publice (destinația inițială a clădirii PMB), ele stânjenesc fluxul pietonal și nu permit sprijinirea de balustradă pentru persoanele care au nevoie. Arhitectul Petre Antonescu, cel care a proiectat clădirea-monument finalizată în 1910 (fix în timpul domniei lui Carol I, înaintașul Margaretei), se răsucește în mormânt. Ăsta-i nivelul, nimic mai puțin decât regal.

📸 Facebook Ciprian Ciucu

14/05/2026

Casă-duplex în stil neoclasic francez de la final de secol 19 care a scăpat de demolare în interbelic și în postbelic, pe Calea Dorobanților lângă ASE și două lumi ce coexistă:

- stânga: înălțime originală, tencuială veche la etaj, balcon pe care s-a extins o cameră, parter spoit nesatisfăcător
- dreapta: supraetajare, renovare ok-ish, ușa de la parter e din alt film

"Câte bordeie, atâtea obicee."

📸 instagram.com/raidenbucharest

13/05/2026

Inedit vs. deprimant în mahalaua Gorganului - o comparație între anii '20 și prezent, aceeași casă din apropierea Primăriei București, în proprietatea Primăriei București. Administrația Ciucu doar a acoperit-o cu un mesh.

[RUINĂ] București, anii '20 (foto stânga) vs. prezent (foto dreapta, 2015), involuție urbană girată de autorități și cetățeni. O casă de pe str. Gutenberg, din perioada post-fanariotă (posibil din vremea Revoluției de la 1848 sau din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, 1859-1866) zace în ruină.

▶ ANII '20. Așa cm în Olanda, la Amsterdam, mobila se băga în casele înguste direct pe geam folosind un scripete montat pe fațadă, un cadru inedit din anii '20 de la București arată cm era mișcată mobila unei case deja vechi de vreo 80 de ani din mahalaua Gorganului, pe str. Gutenberg cu sfori, căruță trasă pe caldarâmul din piatră de râu, un cal frumos și tot tacâmul. Imobilul, cu fațada deja degradată, păstra ornamente de factură neogotică sub ferestrele de la etaj, deasupra porții și a ferestrelor de la parter și în feroneria elegantă a balconului, elementem specifice etapei dinaintea trecerii la stilul preponderent neoclasic de inspirație vestică din a doua parte și finalul secolului 19. Case ca cea de pe Gutenberg erau încă suficiente în București în anii '20, deși fuseseră distruse/alterate după anii 1870 pentru "upgrade" la stilul neoclasic. Al doilea val de decimare a venit în belle époque și interbelic, când blocurile modernist art déco sau vilele neoromânești au fost ridicate pe locul clădirilor mai vechi.

▶ EVOLUȚII. Mahalaua Gorganului era celebră în interbelic pentru adunările legionare de la biserica Sf. Ilie-Gorgani ("biserica legionară") și din scuarul Gutenberg, piațeta de la poalele dâmbului natural pe care e biserica. După 1948, regimul comunist a naționalizat casele de pe str. Gutenberg, care au intrat în administrarea IAL (Întreprinderea de Administrare Locativă), ulerior ICRAL (Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă). Până în 1989, s-au făcut renovări și reparații minimale ale fațadei casei din poză. Balconul original a fost înlocuit cu unul mai robust, de factură modernistă, în anii '30, după cutremurul din 1940 sau după al Doilea Război Mondial. Ornamentele au dispărut probabil la cutremurul din 1940 sau la o renovare postbelică.

▶ PREZENT. După 1990, casa a fost retrocedată și a devenit nelocuită. A început să se degradeze accelerat după 2000, iar la începutul anilor 2010, după ce ani buni s-a infiltrat apă prin găurile din acoperiș, planșeele etajelor s-au prăbușit. În prezent nu mai există structură de rezistență, iar fațada rămasă, pericol public, a fost securizată cu bârne masive de lemn. Viitorul fațadei e incert, ea nu mai păstrează niciun ornament. Deși vechea mahala a Gorganului, una dintre cele mai importante ale Bucureștiului pre-fanariot, loc menționat în cronici, e zonă protejată, casele foarte vechi de acolo arată jalnic. Totul la doi pași de sediul Primăriei București, dar niciun primar n-a luat-o la pas pe aici. Protejarea istoriei orașului e un semn al evoluției unei comunități, dar nu e cazul Bucureștiului acum, un oraș care se autodistruge.

IMPORTANT. Dacă vrei să afli mai multe despre casele dinaintea a ceea ce azi numim "case vechi", de la 1900, vezi proiectul "Case și mai vechi" marca Laboratorul de memorie urbană --> bit.ly/2WRnniT
E o inițiativă excelentă care documentează și scoate la lumină un strat al orașului azi aproape dispărut dar încă prezent pe alocuri, pe care cel mai adesea îl omitem. Case ca cea de pe Gutenberg sunt extrem de importante, rare și relevante în contextul evoluției fondului vechi construit.

#

12/05/2026

Ia uite, e clădirea de pe spatele bancnotei de 100 lei

Teatrul Național de pe Calea Victoriei în 1890. A fost grav avariat de bombardamentele germane din al Doilea Război Mondial, în august 1944. Demolat de autorități în 1946. Pe locul lui se află azi Hotelul Novotel.

Novotelul a reprodus intrarea în vechiul teatru, însă nu pe amplasamentul inițial, ci mai în față. Ca atare, fosta Piață a Teatrului nu a putut fi definită iarăși. De asemenea, concernul Accor, deținătorul lanțului Novotel, a distrus fuindațiile vechiului Teatru (descoperite la excavații), deși promisese că le va menține și că va face pardoseală transparentă la parter, să se vadă vestigiile dedesubt.

Tot Accor a promis că instalează în holul hotelului o machetă mare a fostului Teatru Național, dar nu a mai realizat-o. Macheta ar fi servit la plasarea în spațiu a fostei clădiri, o legendă a Capitalei.

De ce e importantă clădirea asta? A fost centrul vieții culturale bucureștene multe decenii, iar multe din personajele lui Caragiale se învârt mereu prin Piața Teatrului, în prezent doar o intersecție uneori cu trafic aglomerat.

Uitați-vă pe spatele bancnotei de 100 lei.

11/05/2026

Am tot scris de-a lungul anilor că Primăria București a abandonat construirea de locuințe sociale, nu contează cine a fost sau e primar general sau primar al oricărui sector. Categoriile vulnerabile, persoanele care chiar au nevoie de adăpost sunt ignorate cu cinism, în timp ce administrația locală pune accent pe megadistracție și cheltuirea aberantă a banilor publici. Uite aici o investigație jurnalistică pe care n-o s-o vezi distribuită pe pagina Gabrielei Firea, a lui Nicușor Dan sau a lui Ciprian Ciucu sau a oricărui primar de sector.

Bucureștiul, cel mai bogat oraș al României, nu a mai construit nicio locuință socială din 2014. Între timp, peste 14.000 de familii așteaptă o casă.

În ultimii ani, primăriile de sector au evacuat mai multe familii și le-au demolat locuințele, deseori cu încălcarea legii.

Pentru cei vulnerabili, depunerea dosarului pentru locuință socială este un demers costisitor, care trebuie repetat în fiecare an și care nu garantează accesul la locuință decentă.

Elena V. și familia ei sunt una din zecile de mii de familii care au aplicat, în ultimii ani, pentru o locuință socială.

Familia ei reprezintă un caz cu prioritate, având membri cu dizabilități și fiindcă au fost evacuați în trecut. Teoretic, Primăria București ar fi trebuit să le ofere cazurilor cele mai vulnerabile un cămin cât mai repede cu putință. Însă familia Elenei așteaptă o locuință socială încă din 2010.

„Trebuia să ne ofere mai mult timp până să ne evacueze, dar nicio lună nu ne-au dat. Ne-am trezit într-o zi cu mascații la ușă, care ne-au scos afară. Noi am investit mult în casă de-a lungul anilor. Ne-am făcut o baie, am făcut reparații, luasem și un împrumut înainte de evacuare la care plătim și acum. Am vrut ca băieții noștri să crească așa cm trebuie.

Știți ce au spus jandarmii când le-am spus că nu putem pleca după ce am investit atâta în casă? «Luați-vă gresia de pe pereți și plecați cu ea atunci!» Au râs de noi”, povestește Elena episodul evacuării.

Mai mult, în unele cazuri, cm e la Sectorul 5, nu s-au mai întrunit comisii de validare a cererilor de locuințe sociale de mai bine de zece ani.

România nu a avut și nici nu are în prezent un proiect politic dedicat locuirii decente, conform asociațiilor ActiveWatch și Parada.

🔗 Citește, pe larg, în linkul din comentarii.

10/05/2026

Hei wow, s-a lansat partea a 2-a a celebrului film "Diavolul se îmbracă de la Prada", iar traducerea în română e neaoșă: "Diavolul se îmbracă de la Dana Budeanu". That's all.